Cape Town, Republica Sud-Africană
Cred ca fiecare dintre noi a auzit macar o data la scoala sau la TV despre copii care mor de foame, despre refugiati fugind din calea razboaielor si a asupririi, boli care aduc moartea desi s-a descoperit tratament, despre saracie, oameni care traiesc in cocioabe, tari in care procentul celor cu HIV/SIDA este de 30-40% din populatie… Aici, pe continentul African, toate acestea nu sunt simple stiri ci parte din viata de zi cu zi. Nu se poate sa nu le vezi, sa nu te atinga, sa nu te impresioneze. In scrisoarea trecuta v-am povestit despre infractionalitatea in Africa de Sud unde ma aflu acum la o scoala de misiune. In ultima luna am cunoscut insa mult mai mult din cultura dar si din tragediile acestui continent.
Intr-o zi am mers sa ne rugam pentru un loc in care se va construi cel mai mare complex de mass media crestina din tara, care va reuni organizatii si misiuni cu acest profil si va duce Evanghelia lumii prin mijloace moderne de comunicare. Pe drum vilele si hotelurile impresionante de pe malul oceanului au inceput sa se rareasca si sa lase loc unor blocuri, apoi unor case mici, inghesuite, cu 1-2 camere. In curand, urcand pe sosea pe un deal, in fata noastra s-a intins un intreg cartier de colibe mizere, majoritatea confectionate din resturi, din gunoaie, fara electricitate sau alte facilitati. Mii, poate sute de mii, un tablou sumbru si dezolant lungindu-se pana dincolo de orizont. Localnici negri din tribul Chxosa, Zulu si din alte triburi, imigranti pe care disperarea i-a adus din tarile din jur in Republica Sud-Africana, cei nedoriti, cei aruncati la marginea societatii, traiesc acolo intr-un numar pe care nici o statistica nu l-ar putea spune, carandu-si saracia dintr-o generatie in alta. Si astfel de slamuri (mahalale) sunt peste tot in apropierea oraselor. Saracie, somaj, analfabetism, droguri, prostitutie, SIDA si toate nenorocirile lumii par sa se fi rasturnat deasupra acestor locuri. De fapt doi dintre colegii mei vi
n de acolo… Si nu doar atat…
O colega si o persoana din staff sunt din Kenia, tara cutremurata in aceste zile de un stupid razboi civil. Ambitii politice si dusmanii mai vechi au aruncat triburile unul impotriva altuia. Morti, raniti, peste 150 mii de refugiati. Rudele lui Claxon cauta cu disperare un adapost, fratele lui a fost ranit intr-o lupta de strada. Noi ne rugam…
O colega vine din Zimbabwe- o natiune izolata si distrusa de
un dictator care are acum peste 80 de ani. O tara care era altadata
infloritoare sufera de ani de zile de pe urma inflatiei, coruptiei, lipsei de
resurse si-si ingroapa copiii care mor pe rand… de foame. Ne rugam si
pentru ei…
Zambia- de acolo este o alta persoana din staf. Este tara in care
jumatate din femeile insarcinate sunt infectate cu HIV+ si speranta lor de
viata este de doar pana la 37 de ani.
12 milioane de orfani de pe urma bolii SIDA, 14 milioane de
femei pe acest continent traind cu aceasta boala mortala, sunt tari africane
cu 30-40% din populatie cu HIV/SIDA si statisticile ar putea continua la
nesfarsit. Milioane de adulti vor muri in anii urmatori. Cine va creste
copiii Africii? Noi auzim, vedem totul si … ne rugam …desi omeneste
nu putem nici gandi la solutii sau speranta pentru viitor.
Dar Dumnezeu are! Si demonstreaza ca toate lucrurile lucreaza impreuna si aici pentru binele celor care il iubesc pe El. Uganda s-a ridicat si a promovat abstinenta si principiile crestine si a scazut numarul celor cu SIDA de la 40% la sub 5%. Zimbabwe si alte tari afectate de nenorociri si dezastre cunosc o trezire cum nu s-a mai intamplat, o foame dupa Dumnezeu. Bisericile tin acolo 6-7 slujbe duminica, camioane de biblii se duc in sate si peste tot. Domnul e bun! Planurile Lui nu sunt ca planurile noastre. Rugati-va ca voia Lui sa se faca peste tot si fii oamenilor din toate natiunile si triburile Africii sa-I aduca slava numai LUI! Amin!
Dumnezeu are o inima de Tată
Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal sa ne numim
copii ai lui Dumnezeu.
Si suntem. (1 Ioan 3:1)
Dumnezeu are o inima de Tata pentru noi…. “Nimic nou sub soare!” veti fi tentati sa spuneti… doar am auzit asta la biserica de atatea ori. De fapt am realizat ca aplicam in viata de zi cu zi putine dintre adevarurile biblice sau predicile auzite. Iar cand ni se spune despre pacate sau de viata fara Dumnezeu, ne gandim ca e intotdeauna vorba despre altii, poate despre cei care nu-L cunosc ori nu cred in El, asa cum credem noi.
Dar ce spuneti despre: teama de oameni mai mult decat de Dumnezeu; neiertarea; dusmania; indoiala fata de puterea si purtarea Lui de grija; viata traita in robia lui “a face” lucruri si nu in “a fi” in prezenta Lui; inchinarea la idolii lumii moderne (fie ca sunt bani, putere, avutii, TV, computer); pacatele facute cu mintea, cu ochii; adictiile; identificarea cu ceea ce spun altii despre tine nu cu ceea ce spune Domnul ca esti- si de aici insecuritatea, depresia, lipsa de stima, teama de relatii, teama de a gresi, continua nemultumire si comparare cu ceilalti…. si multe altele. Vi se pare ceva cunoscut?
Intelegem noi oare ca Dumnezeu este 100% bun, mereu prezent, mereu gata sa ierte, sa ne ridice, sa ne ajute? Putem simti dragostea Lui neconditionata? Credem ca in ochii Lui suntem sfinti, niste printi si printese ale imparatiei Sale? Ne lasam cu incredere fiecare domeniu al vietii noastre in mana Lui de Tata?
Saptamana trecuta mi-am reintalnit Tatal. Credeam in Domnul, ca multi dintre voi dar credeam si minciunile lui Satan in acelasi timp, credeam si ma identificam si cu ce-mi spuneau altii despre mine. E minunat sa simt dupa atata timp siguranta si pace in El! Puteti incerca si voi acasa . Sa-L intrebati care sunt lucrurile care va tin departe sau va impiedica sa va lasati cu incredere in bratele Lui de TATA. Indiferent ce varsta aveti sa puteti alerga spre El asa cum un prunc vine fara teama sau indoiala la parintele sau. Ma rog ca orice va impiedica sa cada in numele Lui!
Pasi spre Uganda…
In ultimul timp am incercat sa fiu deschisa la voia si la scopul Sau pentru mine ca slujitoare a Lui in campurile de misiune. Nu este mereu simplu pentru persoane cum sunt eu care vor sa aiba mereu un plan si sa cunoasca dinainte pasii urmatori. Dumnezeu ma surprinde insa intotdeauna.
Anul trecut, pe vremea asta incepuse sa-mi fie clar ca El ma vrea in misiune pe termen lung. Atunci preocuparea mea a fost sa-L intreb in rugaciune: Unde? In ce tara? In ce trib? Spre mirarea mea nu mi-a spus India, locul atat de drag mie in care am fost de 5-6 ori si nici clar o alta tara ci: Fii gata sa mergi oriunde am nevoie, chiar si in Uganda daca te trimit. Mi-a mai spus ca pot face mai multe pregatind tineri sa devina misionari decat sa merg eu insami undeva pe termen lung. Pentru ca a pregati lucratori si a-i ajuta sa se adapteze la culturi noi se potriveste cu viziunea organizatiei Tineri Pentru Misiune, m-am hotarat sa lucrez cu ei si sa ma pregatesc pentru asta la o Scoala de Ucenicie. Asa am aplicat sa vin aici in Africa de Sud. Dupa ce am aflat ca am fost acceptata, ne-au trimis o scrisoare despre locurile unde vom merge sa facem cele 2 luni de misiune finale. Spre surpriza mea vom merge in misiune nicaieri altundeva decat in
UGANDA! Nu stiu planurile Domnului, de ce acolo, de ce acum, dar stiu ca e de la El si va cer sprijinul in rugaciune:
•
Sa primesc pana la sfarsitul lui martie cei 600 euro de care mai am nevoie pentru aceasta misiune
• Sa continui sa ma las atinsa si transformata de tot ceea ce invatam aici pentru a fi o marturie buna si un exemplu celor la care vom merge
De asemenea am oportunitatea sa ma specializez in Evanghelizare prin Productie Video inca 4 luni, aici. Ca femeie e greu in cele mai multe locuri in lume sa poti sta in fata sa inveti, sa predici Cuvantul Lui. Folosirea acestor metode moderne: video, foto, radio, internet este insa de actualitate pana si in cele mai sarace tari ale lumii si ma poate ajuta sa lucrez pentru El fara limitari. Voi putea sa folosesc eficient creativitatea, talentul de a scrie si toate darurile puse de Domnul in mine. In plus, daca voi reusi sa aduc aceasta scoala in Romania, va fi un imbold pentru tinerii nostri sa se implice mai mult in mass media crestina.
Pentru ca nu am planificat eu dinainte ci cred ca Domnul m-a indrumat in directia asta (si pastorul meu, prieteni au confirmat), rugati-va si pentru:
• Sa fiu acceptata la aceasta scoala
• Prelungire viza si bilet de avion in martie
• Suma deloc mica de inca 1500 eur pentru : viza, asigurare medicala, taxe scoala Evanghelizare prin Video-Productie, si ceva pentru cheltuieli personale aici (produse de igiena, comunicare, cateva haine pt anotimpul rece pentru care nu am fost pregatita)
• Sa fiu in continuare deschisa la invatatura de aici si ocrotita de Domnul pe plan fizic si spiritual (cateva nopti Satan m-a atacat cu cosmaruri oribile)Pentru cei carora Domnul va pune pe inima sa spijiniti personal sau prin bisericile/ prietenii vostri acesti pasi ai mei in slujba Lui:
Conturi:
RON: RO72 RZBR 0000 0600 0877 4590
EUR: RO91 RZBR 0000 0600 0830 8745
Raiffeisen Bank SA, filiala Galati, Romania
Si trimiteti-mi cand aveti timp vesti despre voi si nevoi de rugaciune, prin
e-mail
